BLIK România a pierdut 8,6 milioane de lei în 2025, înainte să ajungă efectiv pe telefoanele noastre. Filiala locală a sistemului polonez de plăți mobile a fost pe minus în fiecare an de la înființare și a adunat pierderi de aproximativ 20,7 milioane de lei, conform datelor publicate de Ziarul Financiar. Sună rău până afli că produsul pe care compania încearcă să-l aducă în România nici nu și-a început încă ofensiva propriu-zisă.
BLIK nu este încă o aplicație pe care trebuie să o instalezi lângă Revolut, Google Wallet și celelalte iconițe financiare. Sistemul se integrează direct în aplicația băncii și, în forma sa clasică, generează un cod unic de șase cifre, valabil două minute. Îl poți folosi pentru plăți online, la POS sau ATM, iar în Polonia există și transferuri instant către numărul de telefon și plăți contactless. BLIK explica încă din 2023 că România va începe cu e-commerce-ul, urmând ca restul funcțiilor să fie adăugate treptat.
Autorizația există. Băncile trebuie acum convinse
BLIK România a primit autorizația BNR în octombrie 2024, astfel încât sistemul poate funcționa în lei și poate fi integrat de prestatorii locali de servicii de plată. Partea amuzantă este că unele pagini ale site-ului românesc BLIK încă spun, în august 2026, că firma „așteaptă aprobarea” BNR. Autorizația a venit acum aproape doi ani; FAQ-ul, aparent, încă așteaptă tramvaiul.
Mai important, apar și primele indicii despre lansarea reală. CEO-ul Polski Standard Płatności, Dariusz Mazurkiewicz, declara pentru Reuters în iunie că cel puțin trei bănci mari din România ar urma să înceapă integrarea BLIK în 2026. Numele lor nu au fost dezvăluite, iar integrarea poate dura de la câteva luni până la un an și jumătate. Deci „încep integrarea” nu înseamnă neapărat că butonul BLIK apare mâine dimineață în aplicația băncii.
Pierderile filialei locale trebuie citite și în acest context. Compania a fost înființată la sfârșitul lui 2022, a trecut prin autorizare, adaptarea tehnică la piața locală și pregătirea colaborărilor cu băncile. ZF indică pierderi de 0,15 milioane de lei în 2022, 6,4 milioane în 2023, 5,5 milioane în 2024 și 8,6 milioane în 2025. Nu avem o defalcare care să arate exact pe ce s-au dus acești bani, deci nu putem pune automat fiecare leu în sertarul „expansiune”.
Între timp, RoPay nu a stat la cafea
BLIK intră însă într-o Românie diferită de cea din 2023. Sistemul local RoPay permite deja transferuri instant prin aplicațiile bancare, folosind numărul de telefon, QR, deep link sau NFC, iar în 2026 s-a extins rapid în plățile comerciale. ING și eMAG au introdus RoPay pentru comenzile online, Dedeman îl acceptă în e-commerce, iar Digi permite plata facturilor prin RoPay. Reuters notează chiar că unele bănci românești acordă prioritate sistemului local, ceea ce poate încetini integrarea BLIK.
Asta face povestea mult mai interesantă decât pierderea contabilă de 8,6 milioane de lei. BLIK vine din Polonia cu 20,7 milioane de utilizatori activi și 2,9 miliarde de tranzacții realizate numai în 2025, deci tehnologia nu are nimic experimental. În România, problema este alta: trebuie să convingă băncile și utilizatorii să adopte încă un standard într-o piață unde RoPay a prins deja avans. Pentru moment avem compania, licența BNR și promisiunea a cel puțin trei integrări bancare. Ne mai lipsește detaliul minor: să putem și noi să apăsăm pe BLIK.
