Poșta Română s-a uitat ani buni cum easybox, FANbox și alte lockere se umplu cu colete, iar acum vrea propria rețea. Compania este aproape de finalizarea documentației pentru o nouă procedură de achiziție, a anunțat Irina Purcaru, director de vânzări la Poșta Română, la conferința Profit E-commerce.
„Suntem aproape de final cu documentația pentru lansarea procedurii de achiziție lockere. Vrem să deschidem și noi acest canal alternativ de livrare. Sperăm ca licitația să meargă ușor, să nu fie contestații.”
Ultima propoziție nu este pusă acolo întâmplător. Poșta a mai încercat.
În februarie 2026 a fost anulată, pentru a doua oară, o licitație pentru 3.000 de baterii de cutii poștale digitale, contract estimat la 14,98 milioane de lei fără TVA pentru opt ani. La procedură se înscrisese un singur ofertant, Colete Online. Cu un an înainte fusese pus în discuție chiar un proiect cu 6.000 de astfel de echipamente.
Noua procedură anunțată acum de Purcaru nu are încă publicate în sursa conferinței numărul de lockere, valoarea contractului sau calendarul instalării, deci nu putem spune că este pur și simplu reluarea proiectului celor 3.000.
Ce s-a schimbat între timp este însă Poșta.
Compania a început să mute serios bani și infrastructură spre zona de colete. Are opt centre de sortare automatizate, iar hub-ul modernizat din Cluj poate procesa aproximativ 7.000 de colete pe oră, potrivit datelor publicate chiar de Poșta Română. Investește și în flotă, IT și echipamente pentru încasarea rambursului.
Mai interesant este că Poșta nu mai vrea să folosească cele peste 5.000 de oficii doar ca locuri unde stai la coadă să ridici un colet. Planul este ca ele să funcționeze ca puncte logistice pentru parteneri, livrări și retururi, inclusiv în zonele rurale în care rețelele private sunt mult mai rare.
Deja există și o scurtătură: prin ZOR și parteneriatul cu Packeta, Poșta anunța în august acces la aproape 6.000 de puncte de livrare. Rețeaua proprie de lockere ar adăuga însă ceva ce până acum îi lipsea: control direct asupra canalului automat de last-mile.
Și avem un elefant portocaliu în cameră: Temu.
La începutul lunii septembrie, am scris despre parteneriatul dintre Temu și Poșta Română, prin care comercianții români de pe platformă primesc acces la serviciile logistice ale operatorului național. Purcaru spune acum că Temu a fost practic un test de stres pentru noile centre de sortare, iar Poșta a reușit să respecte cerințele de viteză și capacitate ale contractului.
Asta vine după ce Temu își mutase vămuirea multor colete spre Ungaria și Polonia, în timp ce Poșta Română încerca să transforme România într-un nod logistic regional, nu doar într-o destinație finală pentru pachetele din Asia.
Purcaru admite fără prea multe ocolișuri problema de fond:
„Am pierdut timp pentru că nu am investit în segmentul e-commerce.”
Acum Poșta încearcă să recupereze cu sortare automată, parteneriate, retururi și, în sfârșit, lockere. Rețeaua uriașă de oficii, care devenise un cost greu de dus într-o lume în care scrisorile dispar, ar putea deveni tocmai avantajul pe care operatorii privați îl construiesc de ani întregi punct cu punct.
Rămâne partea la care Poșta s-a împiedicat deja de două ori: să ducă licitația până la capăt și să vedem efectiv lockerele pe stradă.
