România încă trage de pe margine în cursa pentru 5G. Deși avem o rețea fixă bună și adopție ridicată a tehnologiilor mobile actuale, când vine vorba de 5G real, suntem în urmă. Conform datelor Comisiei Europene, acoperirea 5G la nivel național este de doar 46,8%, mult sub media europeană de peste 94%. Iar doar 4% dintre utilizatorii europeni sunt conectați la rețele 5G Standalone – rețele independente, care nu se bazează pe infrastructura 4G. În China, SUA și India procentul sare de 90%.
La evenimentul Ericsson din București, Daniel Tudose (Country Manager Ericsson România) și Ivan Rejon (Director Strategy Ericsson Europe) au tras un semnal de alarmă, dar și o linie de direcție. Mesajul e simplu: dacă vrem să rămânem relevanți în economia digitală globală, trebuie să grăbim adoptarea 5G – în special forma sa avansată, 5G SA – și să începem să construim ecosisteme digitale funcționale în jurul acestei tehnologii.
Ericsson estimează că o transformare reală pe 5G ar putea aduce până la 7,6 miliarde de euro în economia României până în 2040. Asta în industrii precum logistică, transport, energie, orașe inteligente și administrație publică. La nivel european, impactul ar fi de 121 de miliarde de dolari. Deci nu mai vorbim doar de telecom, ci de infrastructură critică pentru viitor.
Ce ar putea face România, concret:
- Să direcționeze strategic fondurile UE și publice în zonele critice: rural, spitale, școli, coridoare de transport.
- Să schimbe abordarea în licitațiile de spectru – să recompenseze performanța și extinderea rapidă, nu doar participarea.
- Să transforme instituțiile publice în primii utilizatori de 5G – în transport, sănătate sau intervenții de urgență.
- Să permită modele de business diferențiate – conectivitate gândită pe nevoi specifice.
- Să construiască rețele sigure, cu furnizori de încredere.
La nivel european, țări ca Spania și Portugalia arată că se poate. Au lansat programe coordonate, cu finanțare din fonduri UE, care accelerează implementarea chiar și în zone greu accesibile. Singapore e un alt exemplu – tratează 5G Standalone ca infrastructură de bază pentru întreaga economie digitală.
România are încă avantajul unei rețele fixe solide, dar fără investiții reale în 5G mobil, rămâne la mijlocul clasamentului, inclusiv la capitolele viteză și latență în marile orașe. E o problemă reală, mai ales în contextul în care sectoare critice precum apărare, siguranță publică și infrastructuri feroviare încep deja să depindă de rețele de date securizate și broadband mobil de mare viteză. Trecerea de la rețele „centrate pe voce” la conectivitate critică bazată pe AI și 5G poate face diferența în deciziile zilnice și în modul în care funcționează instituțiile.
Ce e limpede: cu o viziune clară și un parteneriat real între guvern, reglementatori și companii, România ar putea nu doar să recupereze decalajul, ci chiar să devină un exemplu regional.
