Românii trag frâna la mașini noi: piața scade 11%, BYD urcă însă peste Volkswagen

Românii se gândesc mai mult înainte să scoată sume mari din buzunar, iar piața auto tocmai a mai pus o cifră pe această stare de spirit. În septembrie 2026 au fost înmatriculate în România 10.952 de autoturisme noi, cu 11% mai puține decât în aceeași lună din 2025, potrivit datelor DGPCI prelucrate de APIA. După primele nouă luni, piața este deja la -10%.

Privită separat, poate fi doar încă o lună slabă pentru industria auto. Numai că aceeași prudență începe să apară și în alte forme de consum.

YouGov Shopper arată pentru prima jumătate a lui 2026 că marile cumpărături de aprovizionare pierd teren, în timp ce cresc vizitele de tip „cherry-picking”: coșuri mici, concentrate pe una-trei categorii și deseori pe produse aflate la promoție. Consumatorul nu a dispărut din magazine. A devenit mai atent la ce pune în coș.

Imaginea este completată de studiul PwC Voice of the Consumer 2026. Numai 26% dintre consumatorii români spun că se află într-o situație financiară confortabilă, iar 10,8% afirmă că familia are dificultăți în plata facturilor lunare. Față de anul trecut, ponderea celor care se simt în siguranță financiar a scăzut cu 2,5 puncte procentuale.

Nu înseamnă că omul care pune trei produse mai puțin în cărucior este automat același care renunță la o mașină nouă. Dar direcția seamănă: cheltuiala este filtrată mai atent, iar o achiziție de zeci de mii de euro trebuie justificată mult mai bine.

O mașină de 30.000 de euro înseamnă cu aproape 5.600 de lei mai mult numai din curs

Mai există o cifră pe care cumpărătorul de mașină o vede direct în preț: euro.

Cursul comunicat de BNR la 1 octombrie este de 5,2777 lei pentru un euro. Pe 15 aprilie, euro coborâse la 5,0914 lei. Diferența este de peste 18 bani pentru fiecare euro.

La o mașină de 30.000 de euro, asta înseamnă aproximativ 5.600 de lei diferență doar din conversia valutară, chiar dacă prețul în euro ar fi rămas neschimbat.

Asta înainte de rată, CASCO, RCA, combustibil sau energie și întreținere.

Peste toate vine și criza politică. Pe 30 septembrie, Guvernul propus de Siegfried Mureșan a picat în Parlament, cu doar 182 de voturi din cele 233 necesare. Eșecul prelungește blocajul politic și readuce în discuție inclusiv scenariul alegerilor anticipate.

Pentru cine urmează să semneze un credit sau un leasing pe cinci ani, asemenea episoade nu sunt doar spectacol politic. Nu putem spune că ele au provocat scăderea înmatriculărilor, dar incertitudinea politică se adaugă peste curs, inflație și teama de noi măsuri fiscale exact în momentul în care trebuie luată o decizie de zeci de mii de euro.

Inclusiv Comisia Europeană estimează pentru România o creștere economică de numai 0,1% în 2026 și spune că inflația ridicată și consolidarea fiscală reduc venitul real disponibil și consumul intern. Încrederea consumatorilor s-a deteriorat, iar Comisia menționează separat și incertitudinea politică internă ca factor care apasă asupra investițiilor.

Piața pierde 11%, BYD urcă peste Volkswagen

Problema constructorilor europeni se vede mai bine dacă punem clasamentul pe masă:

BYD este acum a patra marcă din România după înmatriculările de autoturisme noi din septembrie. Are 68 de mașini peste Volkswagen și 69 peste Renault.

Saltul nu a apărut într-o singură lună. În august scriam deja că BYD urcase pe locul 5 în România, cu 672 de mașini înmatriculate într-o lună. Cu puțin înainte, BYD depășise Tesla pe segmentul electric din România.

Acum a trecut și de Volkswagen în clasamentul general.

Un rol important îl are BYD Seal U DM-i, cu 253 de înmatriculări în septembrie. Volkswagen Tiguan a avut 207. Este SUV-ul plug-in hybrid pe care l-am testat pe Mobilissimo într-un drive test dedicat, iar poziționarea lui explică o parte din succes: BYD nu atacă doar nișa electricelor, ci intră direct peste SUV-urile de familie ale mărcilor consacrate.

Clasamentul modelelor arată astfel:

Și mai există o cifră care strică explicația simplistă „românii nu mai cumpără mașini”: piața totală scade cu 11%, dar automobilele electrificate cresc cu 16%. Tot cu 16% cresc și electricele pure, la 869 de unități.

Așadar, nu dispar doar cumpărători din piață. Se mută și banii celor care au rămas.

Asta ar trebui să îi preocupe mai mult pe producătorii europeni decât minusul de 11% luat singur. Într-un an în care consumatorul român își calculează mai atent cheltuielile, BYD reușește să urce de la outsider la Top 4, în fața Volkswagen și Renault.

Poate că adevărata întrebare nu este de ce cumpără românul mai puține mașini. Este de ce, atunci când decide totuși să cheltuie zeci de mii de euro, o parte tot mai mare din bani ajunge la un constructor chinez.