Reiau o idee mai veche afirmată în urmă cu câteva luni, doar că acum nu mai lansez o întrebare și mă bazez pe experiența oferită de mai multe telefoane și tablete cu un astfel de procesor. Le enumăr pe cele care au ajuns și în mâinile mele pentru review: ASUS Transformer Prime, HTC One X, Samsung Galaxy S III, ASUS Transformer Infinity TF300. Am pus și două tablete, primele din țara noastră cu Android 4.0 și Tegra 3 quad-core de la NVIDIA.
Se spune că un procesor dual-core oferă o performanță crescut cu 50% față de un single core, iar un quad-core ar aduce 25% față de un dual-core. Țin prea puțin la partea cu testele de benchmark, dar ca să fac pe plan unora aduc o serie de teste făcute pe telefoane single core cu Androd 4.0:
Smartphone Test benchmark | LG Optimus L7 | Samsung Galaxy Nexus | HTC One X |
Quadrant Standard | 1.745 puncte | 1.916 puncte | 4.256 puncte |
AnTuTu Benchmark | 2.973 puncte | 6.024 puncte | 10.553 puncte |
NenaMark1 | 46.7 fps | 51.5 fps | 58 fps |
NenaMark2 | 19.3 fps | 24.7 fps | 47.1 fps |
Vellamo | 871 puncte | 1.024 puncte | 1.548 puncte |
BrowserMark* | 58.105 | 105.249 | 104.095 |
HTML5test* | 369 | 369 | 369 |
Un smartphone quad-core livrează o putere de procesare mai mare, asta-i clar. Problema vine din altă parte. Aplicațiile. Câte dintre acestea sunt optimizate pentru quad-core?
Răspunsul vine invariabil. Prea puține. Sunt variante HD care să spun că aduc un plus de grafică, dar diferențele sunt prea mici în modul în care rulează un joc pe single core, dual-core și quad-core. LG Optimus L7 nu-i cel mai bun exemplu pentru că are un GPU și un CPU de generație veche, dar sunt alte smartphone-uri în genul Samsung Galaxy S Plus, HTC One V care se comportă foarte bine, oferă o experiență completă în ce privește Android și aplicațiile ce pot a fi instalate pe un astfel de smartphone.
Opinia mea este că mai era loc suficient pentru dual-core pe ARM. Uitați-vă spre exemplu cât de aproape este HTC One S cu Qualcomm Snapdragon S4 de Samsung Galaxy S III în testele de benchmark și vă spun că se mișcă exemplar și nu se încălzește deloc precum quad-core-urile SGS III, HTC One X. Păcat că HTC nu a adus și un display HD pe One S de 4.3 inch cu Super AMOLED. Ar fi avut un punct pozitiv în plus:
Smartphone Teste de benchmark | HTC One S cu Snapdragon S4 dual-core la 1.5 GHz | Samsung Galaxy S III |
Quadrant Standard | 5.197 puncte | 5.244 puncte |
AnTuTu Benchmark | 6.998 puncte | 9.904 puncte |
NenaMark1 | 60.6 fps | 60 fps |
NenaMark2 | 60.7 fps | 58.8 fps |
Vellamo | 2.427 puncte | 2.042 puncte |
BrowserMark | 106.712 puncte | 81.203 puncte |
Există impresia generală că dacă ai un quad-core se poate spune că ai și performanță maximă și se crează dorința de a avea așa ceva, de a fi în trend. Și asta în contextul în care te alegi cu o autonomie redusă. Companiile care produc hardware se duc oarecum într-o direcție greșită bazându-se pe ideea: Mai mare înseamnă și mai bun.
Uită să mai facă și un telefon de 4 inch cu hardware de top sau trec pe quad-core când ar fi putut să rămână pe dual-core și software-ul să fie optimizat mai mult, aplicațiile să fie făcute a rula mai fin, să fie căutate soluții de gen.
Voi ce părere aveți?