Produse evoMAG.ro

Ce este crowdfunding-ul şi cum influenţează el dezvoltarea produselor; Iată şi câteva situaţii când s-au terminat prost campaniile

Autor:  | Publicat în:  Editorial 1.365 ori
<b>Ce este crowdfunding-ul şi cum influenţează el dezvoltarea produselor; Iată şi câteva situaţii când s-au terminat prost campaniile</b>Probabil termenul de 'crowdfunding' l-ați mai auzit la un moment dat sau altul, cuvânt ce face referire la un trend asociat startupurilor și firmelor foarte mici cu idei mărețe ce doresc să își vadă produsele aduse din stadiul de concept în forma

Dacă întrebaţi pe oricine ce însemna crowdfunding-ul acum 17 ani, probabil că mulţi ar fi ridicat din umeri şi nu cred că acum 10 ani lucrurile ar fi stat diferit. Pornit la drum ca un trend asociat mai degrabă startupurilor sau firmelor de 2-3 persoane cu idei măreţe, această idee a ajuns să fie aplicată de Sony, de formaţii mari şi de regizorii de la Hollywood chiar.

FES Watch

Sony a realizat FES Watch în acest mod, Zach Braff şi-a finanţat astfel filmul, iar trupa IAMX a recurs la această metodă pentru ultimele două albume. Dar ce este crowdfundingul totuşi? Definiţia clasică este "o practică de finanţare a unui proiect sau iniţiative strângând contribuţii monetare de la un grup de persoane". De obicei se întâmplă cu ajutorul Internetului şi platformelor dedicate, precum Kickstarter sau Indiegogo, eventual Seedrs.

Kickstarter

Modelul de afacere crowdfunding are 3 tipuri de participanţi: cel care iniţiază propunerea de proiect/idee de produs, grupul care susţine ideea şi o organizaţie sau paltformă ce aduce cele două părţi la un loc, ca intermediar. De la o metodă aproximativă de finanţare şi deseori expusă la înşelătorii, crowdfunding-ul ajungea în 2015 la o sumă de 34 de miliarde de dolari strânşi în acest mod. Şi piaţa e în creştere! În 2012 existau 450 de platforme de crowdfunding, iar în 2016 se ajungea la 2000 de site-uri de gen.

Pebble

Originile vechi ale acestui procedeu pot fi considerate la petrecerile de tip "strângere de fonduri" dacă vreţi sau ofertele de investiţii în startup-uri din diferite reviste sau ziare. Cea mai de succes campanie de strângere de fonduri online este cea asociata jocului "Star Citizen", care ar fi strâns în jur de 133 de milioane de dolari, întrecând recordul precedent al lui Pebble Watch, de 10 milioane de dolari.

De remarcat că de multe ori proiectul e pornit şi după ce firma sau persoanele în cauză au deja un angel investor şi o bază de pornire. E şi cazul Pebble de altfel, care pornise deja la drum cu o sumă de 375.000 de dolari via angel investor. E interesant şi că deseori proiectele strâng fonduri mult mai mari decât ţinta lor, Pebble Watch avea o ţintă de 100.000 de dolari şi a strâns 10 milioane în 37 de zile.

Totuşi ceasurile nu au fost gata la mai bine de un an de la finalizarea strângerii de fonduri. În cele din urmă ele au sosit, au fost apreciate de public şi Pebble a ajuns destul de mare încât să fie cumpărată de FitBit anul trecut. Au existat şi controverse, precum momentul când muzicianul Amanda Palmer a strâns 1.2 milioane de dolari de la 24.883 de donatori în iunie 2012 pentru a produce un album nou şi o "carte artistică".

Amanda Palmer

Ea a fost foarte criticată ulterior pentru utilizarea fondurilor, considerate uriaşe faţă de rezultatul lor. Ziarul New Yorker a avut un material pe această temă, detaliind cum Clover invita muzicieni pe scenă pentru a cânta cu trupa sa şi a colabora, dar îi răsplătea cu o bere şi materiale promo dar doar atat. Nici urmă de bani, care până la urmă ar fi fost cheltuiţi pe închirierea studioului, turneu şi respectiva carte. Duse sunt vremurile când un muzician avea şi un al doilea job pentru a supraviețui, de obicei barman...

Crowdfunding-ul rămâne în continuare un hibrid, în continuare în dezvoltare şi evoluţie şi marile publicaţii studiază cum pot să îl folosească pentru a rezista epocii Internetului. Un aspect important e şi implicarea publicului în proiect, prin feedback şi control asupra unor aspecte ale unui produs. Unele companii sunt foarte deschise cu finanţatorii lor şi îi invită să voteze în sondaje cu privire la funcţiile dorite.

Jolla Tablet

Şi uneori chiar şi când lucrurile merg bine la capitolul finanţare, ele se pot termina prost din cauza partenerilor. Jolla Tablet, prima tabletă realizată prin crowdsourcing suna excelent, ca preţ, ca dotări şi ca OS, dar nu s-a mai concretizat. O serie de amânări, furnizori care nu şi-au făcut treaba şi alte probleme ale companiei au dus în cele din urmă la sfârşitul proiectului şi reprofilarea Jolla doar pe software.

S-au strâns 2.5 milioane de dolari, iar mulţi dintre cei care au contribuit au văzut totuşi banii înapoi. Foarte puţini au primit până la urmă şi o tabletă cu origini finlandeze. Uriaşul "elefant din cameră" în cazul Indiegogo, Kickstarter şi altor servicii de genul e lipsa totală de protecţie intelectuală. Până şi cel mai banal site de design-uri, desene şi schiţe, unde îşi postează designerii şi desenatorii operele (Coroflot, Behance sau chiar Deviantart) are o protecţie a dreptului de autor, dar nu şi Kickstarter.

Triton

Odată postată o idee, ea poate fi copiată. Chiar şi Slava Rubin, fondator IndieGoGo a recunoscut acest lucru. Idealul e să ai deja brevete şi drepturi de autor înainte să treci la strânsul de fonduri. Apoi există şi pericolul păcălelilor şi al celor ce pornesc proiecte doar pentru a strânge bani şi apoi dispar cu ei. Probabil cea mai celebră înşelătorie pe Kickstarter este cea cu produsul "Triton Gills".

Triton ar fi creat un gadget care îi permitea celui ce îl purta să respire sub apă, prin posibilitatea de a "extrage aer din apă". Cei de la Digital Trends i-au prins cu mâţa în sac şi fără argumente logice sau technice şi s-a ajuns la un scandal, soldat cu returnarea celor 900.000 de dolari strânşi. Triton Gills ar fi folosit "oxigen lichid" pentru a le permite înotătorilor să respire sub apă.

Indiegogo

Până la urma Triton s-a relansat, oferind şi canistre oxigen la pachet cu aparatul său de respirat sub apă, dar fără a cunoaşte succesul. Lucrurile au devenit ciudate, aproape morbide când în 2014 platforma GiveForward a blocat campania de strângere de fonduri a unui star XXX. Eden Alexander a avut probleme grave de sănătate, dar nu a putut fi tratată din cauză că doctorii nu s-au ocupat serios de ea, din cauza meseriei sale. Nici asigurarea nu făcea faţă, iar Alexander a pornit o campanie de strângere de fonduri pentru a plăti pentru tratament.

Eden

Lucrurile mergeau OK, până când un donator a cerut fotografii nud cu starul adult, care a fost de acord să le trimită. Atunci a intervenit WePay, intermediarul care se ocupă cu plăţile GiveForward şi a întrerupt campania. Consider că suntem în continuare la începuturile finanţării de acest tip şi orice procedeu care pune puterea în mâna publicului e binevenit.

Deseori finanţatorii au pretenţii asupra atributelor unui produs, asupra preţului, strategiei şi promovării sale. Crowdfunding-ul oferă mai multă libertate unui creator sau artist, unui dezvoltator sau inginer şi uneori aduce acea ultimă suma necesară pentru a ajunge la o ţintă. Iar cel care finanţează deseori primeşte şi o răsplată specială, precum numele său gravat pe produs, gratuităţi, cadouri sau produsul livrat mai devreme decât restul, dacă a fost generos la contribuţie.

Plus că ai și acel feeling unic de „am contribuit la realizarea a ceva deosebit”, care te transformă din consumator în creator.

Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citește mai mult×