Editorial: Piaţa smartphone & telecom încotro? Viitorul vine din China, cu peste 111 producători de telefoane

Autor: Radu Iorga | Publicat în: Editorial 1.628 ori15-11-2015

<b>Editorial: Piaţa smartphone & telecom încotro? Viitorul vine din China, cu peste 111 producători de telefoane</b>În ultimele săptămâni am centralizat la Mobilissimo.ro o listă cu producători de telefoane din China, fiind pur şi simplu impresionaţi de valul de astfel de branduri care apar săptămânal din această ţară. Am ajuns la 111...

În ultimele săptămâni am centralizat la Mobilissimo.ro o listă cu producători de telefoane din China, fiind pur şi simplu impresionaţi de valul de astfel de branduri care apar săptămânal din această ţară. Am ajuns la 111 producători pe această listă, dar unele surse spun că ar fi vorba de mai bine de 360 de firme de acest gen. Când şi cum a intrat China în această horă aflaţi mai jos.

Aventura telefoniei mobile începea în 1973, atunci când Martin Cooper realiza primul apel telefonic de pe mobil folosind un prototip Motorola. Evident Motorola a jucat un rol vital dezvoltarea primelor terminale de genul, dar nici Asia nu a rămas în urmă. În Japonia au fost implementate primele sisteme automate celulare analogice în 1979, care au ajuns şi în ţările nordice din Europa în 1981.

A durat totuşi un deceniu ca primul telefon mobil să ajungă în magazine şi de abia în 1983 Motorola DynaTac putea fi achiziţionat şi funcţiona în reţelele 1G americane. Fast forward către anii 90, cu menţiunea că în 1991 debuta prima reţea GSM în Finlanda şi imediat Nokia intra pe fir. Se lansau şi reţelele 2G la puţin timp şi puţină lume ştie că în 1993 apărea şi primul smartphone.

El era IBM Simon şi avea şi funcţie de PDA, fax, calendar, agendă, calculator şi chiar touchscreen cu stylus. Anii 90 au fost o bătălie între Nokia, Ericsson şi Siemens, cu intervenţii de la Alcatel şi uneori şi Bosch şi Sony remarcându-se. E interesant că la începutul anilor 2000 au apărut ca ciupercile după ploaie şi modelele cu clapeta de la LG şi Samsung, într-o avalanşă care a cuprins piaţă.

Treptat touchscreen-urile au început să aibă succes, ajungând şi pe modele Nokia, dar şi LG şi Samsung, care inaugurau formaturi tot mai trăznite. Sony Ericsson se forma în 2001 şi au devenit un etalon printre cameraphone-uri şi music phone-uri. Şi totuşi nici o mişcare din China... cu toate că acolo se produceau mai toate telefoanele mobile.

Lucrurile au devenit serioase odata cu modelele Windows Mobile, la câţiva ani după intrarea în noul mileniu. HTC producea smartphone-uri foarte atractive pentru alte branduri, trecând în cele din urmă la propriile terminale în special după anul 2010. Tot HTC a realizat si modelul G1, primul cu Android, care a primit Retroreview de la noi aici.

Apple lua cu asalt piaţa smartphone în 2007 şi la un an după apărea Android. Din 2008 s-a trecut la un cu totul alt nivel. HTC a mizat pe Android şi a câştigat, Android a mizat pe Samsung şi a câştigat, iar LG a rămas în umbră şi a început să urce discret în ierarhie.

Undeva între al treilea iPhone şi aparitia lui Windows Phone Huawei a devenit brusc relevanta pe piaţa smartphone. E drept că aceşti chinezi aveau modele feature phone şi până atunci, dar îi cunoşteam mai degrabă ca producători de modemuri.

De abia odată cu seria Ascend au început să fie luaţi în serios, mai ales pe piaţa din SUA şi Europa. A avut loc şi o campanie de awareness în State, legată de pronunţia cuvântului "Huawei". Văzând că există loc pe piaţă şi alte branduri din China au început să opereze în zona smartphone. ZTE oferea practic alternative mai subţiri şi mai ieftine la telefoanele Huawei, iar Lenovo a intrat relativ târziu în acest joc.

Deja Lenovo se constituise într-un gigant al PC-urilor şi laptopurilor, care îşi permitea chiar să iasă în pierdere cu smartphone-uri şi putea practica preţuri scăzute. Şi pentru că nu doar giganţii ne interesează, în 2010 apărea şi Xiaomi, ca o companie mică şi plină de energie din China, care anul trecut a vândut 60 de milioane de smartphone-uri.

Ascensiunea lor a fost fantastică, sub bagheta unui fondator inspirat şi cu finanţări ample de la statul chinez şi angel investors. Secretul Xiaomi era că oferea preţuri aproape identice cu cele de producţie şi vindea un model până la 18 luni şi nu 6 ca Samsung, pentru a obţine profit din volumul mare de vânzări. Apoi a apărut şi Meizu, care multă vreme au fost criticaţi de blogurile americane, pentru că primele lor două telefoane au fost clone de iPhone.

Treptat Meizu a căpătat respect, realizând designuri unice, reuşind cumva să convingă Samsung să le împrumute chipseturi Exynos şi practicând şi preţuri bune. OnePlus a apărut exact ca Xiaomi de nicăieri şi şi-au propus să fie cei mai cool de pe piaţă. Cu un sistem de invitaţii, un produs greu de găsit şi un preţ prea bun, ei au găsit reţeta succesului cu OnePlus One.

Tot mai multe branduri le-au urmat exemplul, Lenovo externalizând ZUK pentru mai multă independentă si aerul cool, iar firma producătoare de tablete Ramos a intrat şi ea recent pe această piaţă. Şi Gionee e un brand despre care vorbim des, cu telefoane foarte subţiri şi performante, integrate în ţara noastră de Allview. Acer nu a fost constantă, având perioade în care lansa câte 6-7 modele, ca la IFA în acest an şi perioade moarte în care stătea în umbră. Ei au operat in zona midrange mai degraba.

Lista e foarte lungă şi recent auzim tot mai des de Elephone, în special datorită preţurilor, dar şi de LeTV, care iar îşi permite să meargă în pierdere, pentru că ei se axează pe serviciile video şi telefoanele sunt doar un pretext pentru a le livra. Nu putem uita aici de Oppo sau Vivo, primii find compania din care s-a desprins OnePlus şi având terminale foarte solide şi apreciate şi în Europa, mai ales ca sponsorizeaza si FC Barcelona. Si asta în vreme ce Vivo a devenit etalon pentru designuri curajoase, grosime scăzută şi acustică HiFi.

Şi iată-ne în 2015, cu analiştii şi oficialii Samsung frângându-şi mâinile pentru că deşi au produse solide, îi scot de pe piaţă aproape chinezii cu preţurile lor. HTC a decăzut mult faţă de vârful său din 2011, LG cumva se descurcă totuşi, în vreme ce Huawei a câştigat încrederea Google chiar, producând un telefon Nexus.

Tim Cook a înţeles cât de importantă e China şi face des vizite acolo, iar Apple a reuşit să nu fie afectată foarte mult de aceste produse din China. Conceptul de "chinezării" a fost redefinit radical în ultimii 3 ani. Uitaţi-vă la un telefon LeTV sau la un Huawei Mate S şi spuneţi-mi că e o chinezărie... iar în câţiva ani am putea spune acest cuvânt ca o laudă nu ca o critică, atunci când vom avea toţi handseturi Bluboo şi vom visa la cel mai nou model Ulefone sau UMi.